Etimologia cuvântului „murg”

Origine necunoscută. Relația cu albaneză muk, murgu („brun”), muk, mugu („crepuscul”) mugetë, („asfințit”) este evidentă, confer Philippide, II, 725 și Rosetti, II, 119; dar cuvântul albanez, greșit explicat (după Treimer, Mitt. Wien., 375, dintr-o rădăcină care ar însemna „strălucitor”, „luminos”) ar putea proveni din română (Capidan, Raporturile, 478). În fine, E. Lange-Kowal, crede că-i vorba de un cuvânt autohton. Deși indiciile sunt insuficiente pentru a fi posibil să se ajungă la concluzii definitive, pare că originea ereditară este mai probabilă decât un împrumut din slavă sau din albaneză. Prezența lui amurg, cu a- protetic care apare de obicei numai în elemente latine (confer acasă, afund, aminte etc.) pare să pledeze în favoarea acestei ipoteze.