Etimologia cuvântului „mierlă”

Din latină mer(u)la. Înrudit cu aromână njerlã, njirlã, asturiană mierbu, miruellu, catalană merla, dalmată miarla, franceză merle, friulană mierli, galiciană merlo, italiană merlo, merla, ladină merlo, occitană mèrle, mèrla, portugheză melro, retoromană merl, merlotscha, sardă mérula, meurra, siciliană mèrulu, merru, spaniolă merla, mierla, mirla, merlo, mirlo, valonă miele și venețiană merlo.