Etimologia cuvântului „mac”

Din slavă (veche) makŭ, prin bulgară мак (mak) sau sârbocroată mak. Probabil în legătură cu germana veche de sus mago, în germană modernă Mohn. Confer și greacă antică μήκων (mēkōn), dialectul doric μάκων (makōn).