Etimologia cuvântului „dulău”
Probabil din poloneză dolow, din slavă (veche) *loviti („a vâna”) (Cihac, II, 104). După Șeineanu, Rom., XXX, 549, din maghiară dullő, soluție care pare dificilă sub aspect fonetic.
Probabil din poloneză dolow, din slavă (veche) *loviti („a vâna”) (Cihac, II, 104). După Șeineanu, Rom., XXX, 549, din maghiară dullő, soluție care pare dificilă sub aspect fonetic.