Etimologia cuvântului „crainic”

Origine incertă. Dată find prezența ucraineană крайник (krajnik) („judecător”) și a maghiară krajnik („judecător al nobililor”) ar putea reprezenta un slavă (veche) *krajnikŭ („regal”), de la krai („rege”), confer crai; poate fi însă și o derivare internă a românei. După Skok, Slavia, IV, 328, Candrea și DAR, română provine din ucraineană; Scriban se gândește la slavă (veche) krai („margine”), confer craină.