Etimologia cuvântului „chibrit”

Din turcă kibrit („sulf”). Cuvânt de origine arabă sau persană. Invenția datează aproximativ din 1830; prima fabrică română din 1879 (din 1886, monopol de Stat). Însă cuvântul circula înainte, la începutul sec. XIX, ca turcism, cu accepția „ardoare, mânie”.