Etimologia cuvântului „cetină”
Din slavă (veche) *četina, derivat colectiv de la četŭ („ac, țeapă, dinte”) (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Iordan, Dift., 144) Confer bulgară чтина (četina), sârbocroată četina.
Din slavă (veche) *četina, derivat colectiv de la četŭ („ac, țeapă, dinte”) (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Iordan, Dift., 144) Confer bulgară чтина (četina), sârbocroată četina.