Etimologia cuvântului „butuc”

Etimologie necunoscută. Probabil din latină *bottum, „bont, fără vârf” și „bot, obiect rotund”, prin intermediul unei formații diminutivale, ca sat > sătuc, pat > pătuc etc. Coincidența semantică între „rotund” și „trunchi”, confer franceză bille, billot. Variantele provin de la *but, pluralul *buturi; de la această ultimă formă s-a refăcut un singulat analogic butur(ă).