Etimologia cuvântului „bunceag”

Din maghiară boncs („pachet”), boncsok („licopodiu”) (Cihac, II, 486), etimon pe care DAR îl dă drept incert; confer rusă, ruteană bunčuk („plantă ecvisetacee”), poloneză bunczuk („plantă ecvisetacee”) și sârbocroată bučak.