Etimologia cuvântului „bitangul”
Din maghiară bitang (Cihac; Gáldi, Dict., 108). Se folosește în Transilvania (confer ALR 211). Inevitabil din germană medie de sus biutunge („pradă, captură”). Confer sârbocroată bitanga („leneș”).
Din maghiară bitang (Cihac; Gáldi, Dict., 108). Se folosește în Transilvania (confer ALR 211). Inevitabil din germană medie de sus biutunge („pradă, captură”). Confer sârbocroată bitanga („leneș”).