Etimologia cuvântului „baiul”

Din maghiară baj, care la rândul său provine din slavă *boj („calamitate”), ca și sârbo-croată, slovenă, cehă, ruteană, rusă boj („război”), confer (răz)boi (Cihac,II, 478; Gáldi, Dict., 103). – Miklosich, Lexicon, 35 îl deriva direct din slavă, ceea ce pare mai puțin probabil. Se folosește numai în Transilvania, dar circulația sa este mai mare; alături de el, a băilui („a se îngriji de ceva”) (< maghiară bajlodni) este puțin folosit.