← țiu (toate sensurile)

Definiția cuvântului „țiu”

țiu — substantiv

  1. (reg.) unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc.
  2. unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie.
  3. târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiune a pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri.

țiu — interjecție

  1. (adesea repetat) cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică.
  2. exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.

țiu — interjecție

  1. exclamație care exprimă regretul, mirarea etc.