întăritură (toate sensurile)

Definiția cuvântului „întăritură”

întăriturăsubstantiv

  1. loc fortificat, fortificație; (p.gener.) orice sistem de baricadare.
  2. element care consolidează o construcție, un element al ei etc.
  3. (înv.) iscălitură, pecete prin care se certifica un drept, o învoială etc.