(v.refl. unipers.) (despre fapte, evenimente) a se petrece, a se produce, a avea loc.
(urmat de determinări introduse prin prep. „cu” sau determinat printr-un substantiv sau un pronume în dativ, indicând persoana sau obiectul la care se referă acțiunea exprimată de verb)
a (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri să fie într-un anumit loc (incidental).
(despre condiții climaterice) a avea loc pe neprevăzute.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru întâmpla.