← înot (toate sensurile)

Definiția cuvântului „înot”

înot — substantiv

  1. plutire și înaintare (a unor ființe) la suprafața sau în interiorul apei, deplasare în apă prin mișcări ritmice.
  2. (adverbial) înotând.

înot — verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru înota.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru înota.

înot — verb

  1. (v.intranz.) a se mișca ritmic pentru a pluti și a înainta la suprafața apei sau în apă.
  2. a pluti.
  3. a fi cufundat într-un lichid; a fi înconjurat din toate părțile de un lichid.
  4. (fig.) a fi copleșit, apăsat de ceva.
  5. (fig.) a înainta cu greu (prin noroi, prin zăpadă etc.).
  6. (fig.) a avea ceva din abundență.
  7. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înota.