← înlănțuit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „înlănțuit”

înlănțuit — verb

  1. (v.tranz.) a pune, a lega în lanțuri; a încătușa.
  2. (v.tranz.) a cuprinde pe cineva (cu brațele). îmbrățișa.
  3. (v.tranz.) (fig.) a captiva, a subjuga, a încânta, a fermeca.
  4. (v.tranz.) a așeza în rând, a lega unul de altul, a coordona, a împreuna (în mod logic).
  5. (v.refl.) a urma unul după altul (în șir neîntrerupt).

înlănțuit — adjectiv

  1. pus, legat în lanțuri; încătușat.
  2. (despre oameni) îmbrățișat.
  3. legat (logic) unul de altul într-o succesiune continuă.