înfruntare (toate sensurile)

Definiția cuvântului „înfruntare”

înfruntaresubstantiv

  1. acțiunea de a înfrunta și rezultatul ei.
  2. mustrare, dojană aspră; (p.ext.) jignire, insultă.
  3. rezistență hotărâtă; opunere îndrăzneață.
  4. conflict, ciocnire.