Definiția cuvântului „îndoim”

îndoim — verb

(v.tranz.) a strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta).
(v.tranz. și refl.) a face să devină sau a deveni curb; a (se) încovoia, a (se) apleca, a (se) înclina.
(v.refl.) (despre oameni) a se gârbovi.
(v.tranz.) a mări ceva de două ori; a dubla; p.ext. a înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori).
a amesteca (în părți egale) un lichid cu altul; a subția.
(v.refl.) a fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva).
forma de persoana a I-a singular la prezent pentru îndoi.
forma de persoana a II-a singular la prezent pentru îndoi.
forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru îndoi.
forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru îndoi.
forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru îndoi.