încercare (toate sensurile)

Definiția cuvântului „încercare”

încercaresubstantiv

  1. acțiunea de a încerca și rezultatul ei; verificare, probă.
  2. tentativă; străduință, silință.
  3. (la jocul de rugbi) așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse; punctele obținute în urma acestei acțiuni; eseu.
  4. lucrare (literară) de debut.
  5. rareseu (literar sau științific).
  6. necaz, suferință. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva.
  7. (înv.) experiență practică; cunoaștere.