(v.tranz.) a reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc.
(v.tranz.) a strânge părul în cozi.
(v.tranz.) a lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele.
a face colaci din bucăți de aluat.
(v.refl. recipr.) (fig.) a se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina.
(v.tranz.) (fig.) (înv.) a unelti, a urzi.
împletit — substantiv
împletire.
împletit — adjectiv
(despre fire, jurubițe etc.) reunit, încrucișat cu altele într-un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de lână, bumbac, cânepă etc. sau din nuiele, flori etc., dispuse într-un anumit fel.