Definiția cuvântului „zăton”

zăton — substantiv

1. (reg.) lac lung și îngust pe țărmul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pământ.
2. loc din cursul unui râu cu apă domoală și adâncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare.
3. scobitură în malul unui râu, unde se adună peștele.
4. zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei.
5. (spec.) îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în râu pentru prinderea peștelui; (p.ext.) locul astfel îngrădit.