vraiște (toate sensurile)

Definiția cuvântului „vraiște”

vraiștesubstantiv

  1. dezordine, neorânduială, harababură.
  2. (adjectival) care se află în dezordine, în neorânduială; fără stăpân, în voia sorții; (despre uși, ferestre) larg deschis; în lături.
  3. (adverbial)