vorbire (toate sensurile)

Definiția cuvântului „vorbire”

vorbiresubstantiv

  1. acțiunea de a vorbi și rezultatul ei; folosire a limbii în procesul de comunicare între membrii unei anumite colectivități; vorbit.
  2. limbaj.
  3. fel de a vorbi, mod de a se exprima.
  4. limbă, grai.
  5. (înv.) cuvânt; mențiune.