uscățea (toate sensurile)

Definiția cuvântului „uscățea”

uscățeasubstantiv

  1. (mai ales la pl.) prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură.

uscățeasubstantiv

  1. crengi subțiri și uscate; uscături.