Definiția cuvântului „ură”
ură — substantiv
- sentiment puternic, nestăpânit, de dușmănie față de cineva sau de ceva.
- (bot.) (Gymnadenia conopsea) plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii.
ură — substantiv
- forma de singular articulat pentru ură.
ură — interjecție
- cuvânt care exteriorizează sentimente de:
- aprobare.
- entuziasm.
- însuflețire.
- strigăt de luptă al armatelor la atac.