Definiția cuvântului „tătăit”
tătăit — verb
- (v.intranz.) (despre animale și insecte) a țârâi.
- (despre oameni) a scoate un sunet asemănător cu un „ț” prelungit care exprimă nemulțumire, dezaprobare etc.
- a tremura.
tătăit — substantiv
- faptul de a țâțâi; (concr.) sunet ascuțit, strident.
tătăit — adjectiv
- (reg.) care vorbește peltic.