turiță (toate sensurile)

Definiția cuvântului „turiță”

turițăsubstantiv

  1. (bot.) (Galium aparine) plantă erbacee cu tulpina în patru muchii, cu flori albe sau verzi și cu fructe acoperite cu peri curbați la vârf, care se agață de hainele oamenilor, de lâna oilor etc.