← transă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „transă”

transă — substantiv

  1. stare psihică, neobișnuită în care se află o persoană hipnotizată.

transă — verb

  1. (v.tranz.) a rezolva repede și definitiv o dificultate, un conflict etc.
  2. (v.tranz.) a separa, în porțiuni anatomice, după sortimente, calitate etc., carnea unui animal tăiat pentru consum.

transă — substantiv

  1. fiecare dintre părțile în care sunt divizate lucrurile ce urmează să fie produse sau distribuite în etape succesive; parte, porție.
  2. fiecare dintre porțiunile anatomice în care este separată carnea tăiată, în vederea sortării pe calități și a formării de pachete preambalate.
  3. suprafața formată de marginile tăiate ale foilor unei cărți, ale unui registru etc., uneori vopsită sau aurită.