← tors (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tors”

tors — adjectiv

  1. transformat în fire.

tors — substantiv

  1. parte superioară a corpului, exceptând capul și membrele; trunchi; trup; corp.
  2. sculptură care reprezintă această parte a corpului omenesc.
  3. faptul de a toarce.
  4. sunet produs de pisici când torc.

tors — verb

  1. a transforma în fire (cu ajutorul fusului).
  2. a scoate un sforăit ușor și prelung asemănător cu sfârâitul fusului.
  3. (înv.) a vira, a schimba direcția.