← tins (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tins”

tins — verb

  1. a-și orienta activitatea (spre atingerea unui scop), fiind stăpânit de o dorință puternică.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru tinde.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tinde.

tins — adjectiv

  1. (înv.; despre membrele corpului) desfășurat în toată lungimea.
  2. (înv.) așezat bine pe toată suprafața.
  3. (înv.; despre masă) pregătită pentru a mânca.
  4. (înv.; despre terenuri) plan.
  5. (înv. și reg.; despre corturi; p.ext., despre tabere) instalat.
  6. (înv. și reg.) răspândit pe o suprafață.

tins — verb

  1. forma de participiu trecut pentru tinde.