Definiția cuvântului „ticăi”

ticăi — verb

1. (v.intranz.) (despre ceasornice) a emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac.
2. (v.intranz.) (despre inimă) a bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita.
3. (v.refl. intranz.) (rar) a lucra încet, fără spor; a se mocăi.