← testau (toate sensurile)

Definiția cuvântului „testau”

testau — verb

  1. (v.tranz.) (jur.) a lăsa drept moștenire prin testament; a lega.
  2. (jur.) a da dispoziții prin testament cu privire la transmiterea unor bunuri materiale.
  3. (înv.) a face cunoscut.
  4. a supune pe cineva unui test; a face un test.
  5. (med.) a cerceta printr-un test.
  6. (p.gener.) a experimenta.
  7. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru testa.

testau — verb

  1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru testa.