← tel (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tel”

tel — substantiv

  1. instrument de sârmă cu mâner folosit în bucătărie pentru a bate albușul de ou, frișca, crema etc.
  2. resort, arc de sârmă (de oțel) folosit la canapele, somiere, fotolii etc.; drot.
  3. rarsârmă care susține și întărește forma unui corset.
  4. coardă mică de metal la un instrument muzical.

tel — substantiv

  1. punct, loc la care cineva vrea să ajungă; (p.ext.) obiectiv către care tinde cineva, punct final; scop.
  2. (înv.) punct, semn care se ochește, care trebuie nimerit când se trage cu o armă; țintă.
  3. cătarea puștii.
  4. dispozitiv de ochire așezat în interiorul lunetei unei arme.