← teapă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „teapă”

teapă — substantiv

  1. soi, fel, fire, caracter.
  2. stare, treaptă, rang social, condiție socială.

teapă — substantiv

  1. par lung și ascuțit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de supliciu); (p.restr.) vârful unui astfel de par.
  2. prelungire ascuțită și țepoasă la spicele cerealelor; (la pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase în pământ după ce plantele au fost cosite.
  3. ghimpe, așchiuță, spin.
  4. (la pl.) păr aspru, ghimpos care acoperă corpul unor animale.