nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator.
(mil.) denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii.
defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă.
tare — adjectiv
care are o consistență solidă, care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune, solid; (p.ext.) trainic, durabil.
care este mai consistent decât în mod obișnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre ouă) răscopt.
fortificat, întărit.
care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără suplețe; (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit, apretat.
(despre ființe sau părți ale corpului lor) care are forță sau rezistență fizică, voinic, robust, viguros, puternic.
(despre oameni și despre manifestările lor) care este în stare să reziste, să facă față încercărilor, cu voință fermă, energic, dârz, neclintit.
(despre colectivități) plin de forță, puternic.
neînduplecat.
care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situație; atotputernic.
care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu; doct, priceput.
care produce o impresie puternică asupra organelor de simț; pătrunzător, intens, ascuțit.
(despre băuturi alcoolice) care are o concentrație mare de alcool.
(despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) care are o concentrație mare (și produce un efect puternic); (p.restr.) picant.
(despre culori) bătător la ochi; viu, puternic, intens, aprins.
tare — adverb
foarte, mult, extrem, teribil, grozav.
(pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului)
cu forță, cu intensitate, cu putere.
(pe lângă verbe ca „a vorbi”, „a spune”, „a cânta” etc.) cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe.