← țară (toate sensurile)

Definiția cuvântului „țară”

țară — substantiv

  1. teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat.
  2. locul în care s-a născut sau trăiește cineva.
  3. (În opoziție cu oraș) mediu rural.
  4. (prin extensie) locuitorii unei țări.

țară — substantiv

  1. formă alternativă pentru tară.

țară — substantiv

  1. dara.
  2. nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator.
  3. (mil.) denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii.
  4. defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă.

țară — substantiv

  1. (pop.) ruptură, zdreanță.

țară — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru țară.