tampon (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tampon”

tamponsubstantiv

  1. piesă la vehiculele de cale ferată, constând dintr-un disc masiv de oțel și un resort puternic, care primește șocurile dintre vehicule în timpul mersului și care menține o anumită distanță între vagoanele cuplate.
  2. bucată de vată sau de tifon sterilizat, care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie sau care se introduce într-o cavitate naturală a organismului în scopuri terapeutice.
  3. substanță întrebuințată pentru a împiedica un anumit proces chimic.
  4. accesoriu de birou, alcătuit dintr-o placă curbată acoperită cu hârtie sugativă, care servește la uscarea cernelii după scriere.

tamponverb

  1. (v.refl. recipr.) (despre vehicule) a se ciocni, a se lovi.
  2. (v.tranz.) a atinge ușor și în repetate rânduri o parte a suprafeței corpului cu un tampon sau cu alt obiect pentru a absorbi transpirația sau secrețiile unei răni.