tambur (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tambur”

tambursubstantiv

  1. piesă în formă de cilindru gol, cu diverse întrebuințări în tehnică; tobă.
  2. bază cilindrică sau prismatică a unei cupole.
  3. spațiu format din două uși duble la intrarea într-o clădire, servind drept mediu izolant pentru interior.
  4. platformă la intrarea într-un vagon de cale ferată.

tamburverb

  1. instrument muzical asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung, prevăzut cu trei coarde metalice duble, care produc sunete fiind atinse cu un plectru.