Definiția cuvântului „tacâm”

tacâm — substantiv

1. serviciu de masă complet, care se așază în dreptul fiecărui mesean; (p.restr.) totalitatea obiectelor de metal de care se servește o persoană când mănâncă.
2. ansamblu de obiecte sau de unelte necesare unei anumite operații sau specifice unei anumite îndeletniciri.
3. harnașament.
4. acaret.
5. (la pl.) aripi, gheare, gâturi de pasăre.
6. (înv.) cortegiu, alai.
7. taraf.
8. (fig.) fel de om, soi; poamă.