Definiția cuvântului „tămâiță”

tămâiță — substantiv

1. (bot.) nume dat mai multor plante.
2. (Chenopodium ambrosioides, alternativ, Dysphania ambrosioides) plantă erbacee cu miros aromatic puternic și cu flori verzui dispuse într-un ciorchine la vârful tulpinii.
3. (Chenopodium botrys, alternativ, Dysphania botrys) plantă cu flori verzi-gălbui, cu miros pătrunzător.