târâi (toate sensurile)

Definiția cuvântului „târâi”

târâiverb

  1. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) târî.

târâiverb

  1. (v.tranz.) (reg.) a cârpi, a țese (ciorapi).
  2. (v.intranz. și tranz.) a cădea sau a face să cadă picătură cu picătură, a curge sau a face să curgă câte puțin, cu intermitență (producând un zgomot caracteristic).
  3. (v.intranz. unipers.) a bura.
  4. (v.intranz.) (despre insecte și despre unele păsări) a scoate sunete caracteristice, ascuțite, scurte și repetate; a țâțâi.
  5. (v.intranz.) (despre sonerie) a suna, a zbârnâi.
  6. (v.intranz.) (rar; despre instrumente cu coarde) a răsuna în vibrații scurte și tremurătoare, lipsite de adâncime; (despre muzicanți) a cânta în acest mod.