Definiția cuvântului „tâlhărea”
tâlhărea — substantiv
- (bot.) (Lactuca sagittata) plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, adesea roșietice în exterior, dispuse în capitule.
- (bot.) susai.
- (bot.) salata-iepurelui.
tâlhărea — verb
- (v.intranz.) (rar) a duce o viață de tâlhar, a comite fapte de tâlhar; a jefui, a prăda.