Definiția cuvântului „săgetat”

săgetat — verb

(v.tranz.) a lovi, a răni, a ucide cu săgeata.
(v.intranz.) a arunca săgeți cu arcul.
(v.tranz.) (fig.) a produce sau a simți o durere fizică vie, ascuțită.
(v.tranz.) a provoca sau a simți o emoție puternică și bruscă.
(v.tranz.) a se uita la cineva cu o privire ascuțită, pătrunzătoare; a străpunge cu privirea.
(v.tranz.) a face aluzii sau observații ironice, răutăcioase la adresa cuiva.
(v.intranz.) (fig.) a se mișca repede (și în linie dreaptă), a trece ca o săgeată; a țâșni.
(v.intranz.) a fulgera; a trăsni.
(v.tranz.) (fig.) (despre un izvor de lumină) a împrăștia raze.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru săgeta.

atins, lovit, străpuns de săgeată.
rănit cu lovituri de săgeată.
ucis cu lovituri de săgeată.
în formă de săgeată.
ca o săgeată.
(în credințe și în superstiții populare; fig.) bolnav de săgetătură.
(fig.) care simte o durere fizică neașteptată, bruscă (și violentă).
(fig.) copleșit brusc de un sentiment, de o stare afectivă.
(despre zbor, mers etc. fig.) cu mișcări sau deplasări extrem de rapide (și în linie dreaptă).