supraexcitație (toate sensurile)

Definiția cuvântului „supraexcitație”

supraexcitațiesubstantiv

  1. (fiziol.) creștere a procesului de excitație dintr-un țesut sau dintr-un organ care depășește ritmul funcțional normal, datorită acțiunii unui stimul puternic sau a reactivității mărite a țesutului sau organului respectiv; supraexcitare.