supleantă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „supleantă”

supleantăsubstantiv

  1. suplinitoare.
  2. (în vechea organizare judecătorească) judecătoare care ocupa prima treaptă în magistratură și care avea anumite atribuții secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanță mai mică.