(v.tranz.) a bara cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar; a zăgăzui.
(v.tranz.) (fig.) a opri, a împiedica sau a face să înceteze ori să se atenueze ceva.
stăvili — substantiv
construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții, manevrată manual sau mecanic, servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape; (p.restr.) fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului, care, coborându-se sau ridicându-se, opresc apa sau îi dau drumul, după necesitate.
îngrămădire de bușteni, de crengi, de pământ etc. aduse de ape (la cotitura unui râu) și care îi împiedică cursul.