Definiția cuvântului „strâmtora”

strâmtora — verb

1. (v.tranz.) a stingheri mișcările cuiva; a îngrămădi într-un loc strâmt, a băga la strâmtoare; a înghesui, a restrânge.
2. (v.tranz.) a obliga, a sili, a constrânge.
3. (v.refl.) a se mulțumi (de nevoie) cu o viață mai modestă, a-și restrânge cheltuielile destinate comodităților traiului.