← strămutau (toate sensurile)
Definiția cuvântului „strămutau”
Distribuie:
🔗
strămutau — verb
a mișca (puțin) din loc; a clinti; a urni.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru strămuta.
strămutau — verb
forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru strămuta.
Alte informații despre „strămutau”:
Definiție
Sinonime
Antonime
Etimologie
Pronunție
Conjugare
Declinare
Propoziții cu
Despărțire în silabe
Rime cu