sfântul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „sfântul”

sfântulsubstantiv

  1. (pop.) Dumnezeu.

sfântulsubstantiv

  1. persoană recunoscută ca un exemplu desăvârșit al vieții creștine și consacrată ca atare, după moarte, de către biserică.
  2. om care duce o viață curată și cucernică.

sfântulsubstantiv

  1. veche monedă austriacă de argint având valoarea de aproximativ doi lei, care a circulat și în țările românești la începutul sec. xIX; sorcovăț; (p.gener.) monedă măruntă, ban, para.