← secătuit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „secătuit”

secătuit — verb

  1. (v.tranz.) a stoarce pe cineva (sau ceva) de bani, de puteri etc.; a istovi, a epuiza.
  2. (v.tranz.) a face ca un teren, o livadă etc. să devină neproductive; a sărăci.
  3. (v.intranz.) (despre rezervele de substanțe minerale dintr-un zăcământ) a fi pe terminate sau a se termina.
  4. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru secătui.

secătuit — adjectiv

  1. stors, sleit, epuizat, obosit.
  2. care s-a terminat, care nu mai poate fi exploatat.

secătuit — verb

  1. forma de participiu trecut pentru secătui.